8 ianuarie 2015

Dezvoltare spirituala - Spiritual Development

Slavă Ţie, Dumnezeu cel Adevărat şi Viu!

Mare bucurie mi-a trimis azi!

M-am trezit întunecată şi nevrednică, supărată pe mine însămi pentru neatenţie, pentru alunecarea din adevăr în subtilele aşteptări, printre ascunse ataşamente. Până la urmă nu este decât o altă variantă a eu-lui doritor să fie, să nu cumva să se uite de domnia sa.

Întotdeauna am avut aşteptarea că oamenii sunt înţelepţi, au bun simţ şi manifestă grijă faţă de binele celorlalţi, caută să respecte şi să fie în armonie cu tot ceea îi înconjoară. Că se respectă în mod natural unul pe altul, că au disponibilitatea să se asculte unul pe altul cu adevărat,  dar şi să se bucure pentru altul. De multe ori a trebuit să recunosc că ceea ce eu credeam erau aşteptările mele şi se numeau vise. Altfel spus, ireale proiecţii ale felului în care eu îmi doream să fie lumea. La un moment…

View original post 520 more words

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s