Eternul Spectator – din 13 mai

O sală extraplină, peste capacitatea sa de 75 de locuri, dintre care, oricum, trei fotolii sunt necesare spectacolului. Când mi-a venit rândul să intru, primul lucru pe care l-am simţit a fost căldura şi pulsaţia. O pulsaţie colectivă în care atenţia se simţea poate cel mai pregnant. Era firesc, era doar începutul spectacolului. Emoţia nu avea cum să fie prea prezentă, în schimb atenţia tinerilor spectatori, oh, da! Puterea ei domina sala Teatrului de Artă! Ştiam că vor fi mulţi studenţi printre spectatori, fusesem înştiinţată. Nu am avut niciun alt fel de gând în legătură cu tinereţea lor, nicio prejudecată, nicio întrebare. De ce-aş fi avut? Pentru mine, oamenii sunt oameni indiferent de vârsta lor.

Când am gândit acest spectacol nu am avut vreun “target” în mintea mea. Tot ceea ce ştiam era că trebuie să-l fac. Sau, mai exact, să-i permit să se nască. Inspiraţia nu este vreun bun personal. Ea doar îşi găseşte vehicule care s-o transporte, prin care să treacă, unelte care să-i permită să se manifeste. Un singur lucru aveam în minte: că acest Teatru Spiritual este pentru oameni. In folosul lor.

Mă uit şi-acum la una din paginile pe care le-am primit de la studenţii care-au venit la spectacolul de miercurea trecută, pe 13 mai… o zi de şansă. Şi, dacă prima oară i-am auzit conţinutul citit la telefon, acum îl am în faţa mea. Atunci, m-am uitat preţ de mai bine de-un minut la pielea mea emoţionată. Acum  mă uit la scrisul acesta şi mă las învăluită de sinceritatea sa. Ştiţi cum se spune,  dacă un singur om a primit mesajul, atunci menirea s-a şi împlinit.

Nu este prima oară când aud păreri de acest gen, dar este prima oară când citesc direct din mintea unită cu inima a unei tinere de 20 de ani. Nici nu ştiu dacă are 20 de ani. Poate c-am presupus aşa pentru că ştiam că erau studenţi in anul II de studiu, nu la o facultate de arte. Nu ştiu care-i este numele, dar îi mulţumesc nespus.

“Continui de câteva zile sa fiu învăluită într-o stare de curiozitate de a mă regăsi pe mine însămi. Mesajul receptat este extrem de profund. Sunt atâtea clipe în care mă regăsesc în personajul cu eşarfă portocalie şi mă trezeşte la realitate acea parte din mine care se confundă cu personajul cu eşarfă roşie. Iar când stau şi reflectez asupra mea, asupra faptelor mele sau amintirilor, părţi din viaţa mea pe care doar eu le ştiu… mă regăsesc în pielea iubirii, a fetei cu eşarfă verde. Aş vrea, şi mă surprind, rar, ce-i drept, în pielea personajului interpretat de Iulian (Iulian Burciu – înţelepciunea, culoarea indigo). Piesa este extrem de profundă, simţeam nevoia să pun pauză, să-mi iau timp de gândire, să mă transpun în replicile lor, apoi să apăs “play” din nou. Aş vrea, şi asta încerc, să fiu bună, iertătoare, înţeleaptă, să nu judec şi să iau viaţa aşa cum este ea şi cum vine ea. Am învăţat din acest spectacol să mă împac cu mine şi cu ceea ce sunt. Am învăţat să mă ascult ca să-i pot asculta pe urmă şi pe cei din jurul meu.”

Oricine-ai fi, îţi doresc să-ţi păstrezi seninătatea pe care numai sinceritatea cu tine însăţi ţi-o poate dărui. Inţelepciunea să-ţi aducă pacea, şi iubirea, bucuria!

Sunt prea emoţionată să mai scriu ceva după ce am transcris acest mesaj. Chiar şi acum simt aceeaşi copleşitoare recunoştinţă. Atât de mică m-am făcut sub umbra ei!… Recunoştinţa nu se îndreaptă numai înspre autoarea acestui mesaj, ci mai degrabă inspre Cer! Iar Cerul o cuprinde şi pe ea!

si, iată, îţi dăruiesc cea mai iubită floare din grădina mea! Să înfloreşti frumos!

DSC087931color

Daniela Marin

Advertisements

3 thoughts on “Eternul Spectator – din 13 mai

  1. Recunoștința mea nu are limite…. sunt copleșită ! Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a scos în calea vieții OMUL ce m-a îndrumat sa fiu în strada Sfântul Ștefan într-o seară de mai… 13 Mai 🙂

    Like

    Reply
    • Coplesita am fost si eu, Camelia, atunci cind am auzit prima oara mesajul tau. Pielea mea nu-si mai revenea la starea de om 😉 ramasese de gaina! Si asta chiar a durat mult. Iar aseara, cind m-am apucat sa scriu despre aceasta experienta, am trait o alt fel de coplesire. Autentica ei ea, caci altfel nu s-ar fi transmis. Iti multumesc pentru Curajul tau de A FI! Nu sunt prea multi, dar sper sa fie din ce in ce mai multi oameni AUTENTICI. Si-atunci, probabil nu vom mai fi coplesite! 😉 Atunci, acesta va fi NORMALUL!

      Like

      Reply

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s