Workshop: teorie şi practică

Azi s-a încheiat un workshop de scriere dramatică organizat în cadrul Festivalului Comediei Româneşti – FestCO 2017. De fapt, nu. Mâine se încheie cu o lectură  a pieselor scurte pregătite în această săptămână sub îndrumarea Savianei Stănescu.  Nu ştiu dacă mâine vom avea vreun feedback şi de la Matei Vişniec, mai degrabă săptămâna viitoare, dar ştiu că ne vom citi textele lucrate şi comentate, dezbătute în ultimele trei zile. Şi mai ştiu, adică am aflat cu această ocazie, că nu e deloc simplu să scrii o piesă de teatru care să se-ncadreze în zece minute! Nu o scenetă, nu un sketch, ci o piesă.  Ufff!

Asta a fost cea de-a doua mea experienţă în acest tărâm pentru că prima încă nu s-a încheiat. Urmează sâmbăta viitoare la Point.  Acolo a fost un curs mai lung care a-nceput acum vreo două luni, ţinut de Ana Maria Nistor, un curs care avea drept ţel scrierea unei piese de teatru de aproximativ 90 de minute. Altă discuţie, altă perspectivă şi alt volum de muncă. Tot sâmbăta viitoare se va face şi o primă prezentare a cărţii Urzeala teatrului pe care autoarea, adică “profa” noastră, a finalizat-o cam în aceeaşi unitate de timp în care ne-a dăruit teoria necesară scrierii dramatice. De-abia aştept s-o citesc, pentru că oricâte notiţe ai lua, tot nu poţi reţine ceea ce se predă într-un curs de trei ore, fie şi timp de două luni. Ba mai mult, sper că voi găsi in carte tot ceea ce nu a avut timp să ne spună la curs.

Pentru mine, această combinaţie a fost perfectă. Mulţumesc cerului şi juriilor de selecţie că am avut şansa să particip la ambele cursuri. Exerciţiile practice propuse de Matei Vişniec şi Saviana Stănescu au completat şi dezvoltat teoria etalată de Ana Maria Nistor cu două luni în urmă. Eu, una, nu m-am apropiat până acum de teorie. În general, nu m-am apropiat de teorii “despre ceva” decât atunci când realitatea sau practica, să spun aşa, mi-au impus-o. Nu-mi este clar dacă realitatea mi-a impus şi de data aceasta sau eu am impus realităţii o schimbare absolut necesară pentru a continua.

Voi continua să povestesc despre această experienţă altă dată. Acum mă duc să revăd textul pentru mâine, un text pe care l-am denumit, deocamdată, “Viaţă prin toţi porii”. Work in progress!

Advertisements