Luna

    (Că tot e lună plină şi tot pentru rubrica “Dialogul de azi” a fost scris şi dialogul acesta. E-adevărat, în 2015.)

 Luna

  • Te-ai uitat la lună?
  • De ce să mă uit la lună?
  • E plină.
  • Aşa, şi?
  • Şi, e frumoasă.
  • Aşa, şi?
  • Nu ştiu, parcă e specială, parcă e altfel.
  • Altfel decât o lună plină?
  • Da… Ţie nu ţi se pare?
  • O lună plină e o lună plină.
  • Bine, dar nu e la fel, niciodată nu e la fel.
  • Lucrurile astea sunt la fel. Pentru mine. Nu ştiu de ce ţi se pare ţie că ar putea fi altfel decât ca de obicei.
  • Care obicei?
  • Obiceiul nostru de a vedea luna pe cer, în diferite etape ale mişcării planetei în jurul axei şi în jurul soarelui, etc. Chestii de-astea!
  • Şi ţie ţi se pare că nimic nu se schimbă între un moment şi altul, între rotirile astea ale planetei în jurul soarelui? Ţi se pare că totul e la fel?
  • Cum poţi să crezi asta?
  • Uite ce e, iubito! N-am chef să ne certăm dintr-o prostie. Ce cred eu despre lună sau despre lucrurile care se văd în jurul nostru e treaba mea, dar asta nu trebuie să afecteze relaţia noastră.
  • Adică părerile tale sunt treaba ta, drept urmare şi părerile mele sunt treaba mea, să nu te mai deranjez cu astfel de întrebări că te supăr?
  • N-am zis asta! Of, dă-o naibii de lună, uite cum strică ea relaţia dintre oameni! Ce naiba, tu chiar crezi în prostiile astea?… Că ne influenţează, ne afectează, că se schimbă ceva? Eşti chiar aşa… naivă?
  • Ai vrut să zici că sunt proastă, de fapt, nu-i aşa?
  • Nu-mi pune mie în gură ce n-am spus.
  • Dar ai gândit.
  • De unde ştii tu ce gândesc eu?
  • De la tine.
  • Cum adică de la mine? Ce, eu ţi-am spus că te cred proastă? Crezi că eu aş sta în relaţie c-o proastă? Cum să crezi asta despre mine?
  • Alex, e luna mai, e lună plină, în noaptea asta va fi şi eclipsă de lună, Venus, Jupiter şi Mercur formează un triunghi, se sărbătoreşte coborârea luminii lui Buddha cel Viu, binecuvântarea anuală, este chiar o seară specială, cel puţin pentru mine.
  • Dar ce treabă ai tu cu Buddha? Ce, eşti budistă?
  • Şi dac-aş fi, te-ar deranja?
  • Iubito, spune-mi sincer, eşti budistă?
  • Şi dac-aş fi, te-ar deranja?
  • De ce-mi răspunzi c-o întrebare? Eşti şi evreică? Că era o vorbă că numai evreii nu răspund direct la întrebări, răspund tot printr-o întrebare.
  • Ţie îţi pasă de mine?
  • Normal că-mi pasă.
  • Mă iubeşti?
  • Sigur că te iubesc.
  • Ia-mă de mână şi hai să privim luna împreună, vrei?
  • Ok, privim şi luna. Dar mai întâi răspunde-mi la întrebări.
  • Care întrebări?
  • Dacă eşti budistă şi evreică. Şi dacă e aşa, atunci de ce n-ai spus până acum şi de ce-ai mers la Înviere?
  • Şi dacă aş fi toate astea la un loc, ce-ar fi?
  • Cum adică să fii toate astea la un loc? Aşa ceva nu se poate. Ori eşti creştin ori eşti budist ori eşti evreu.
  • Altfel nu se poate, nu? Nu poţi concepe totul la un loc, dar spui că mă iubeşti.
  • Ascultă! Mi se pare că în seara asta ai ceva, eşti pusă pe ceartă. Mai bine hai să mergem acasă să bem ceva şi să ne culcăm.
  • Nu, iubitule. Nu sunt pusă pe ceartă şi nu vreau să mergem acasă. Vreau să privim luna împreună, vreau să trăim iubirea împreună, vreau să fim cu totul împreună. În Cer şi pe Pământ. Sufletele noastre din cer să se unească, trupurile noastre pe Pământ să le primească.
  • Ai făcut o rimă. Eşti şi poetă?
  • Mi-ar fi plăcut să fiu poetă, dar nu sunt. Aşa cum nu sunt nici budistă, nici evreică.
  • Ah, slavă Domnului! M-ai liniştit! M-ai speriat destul de tare, să ştii. Nu de alta, dar nu ştiam cum o să ne despărţim, cum o să-mi fie, că eu m-am ataşat de tine, ştii? Îmi placi, mă simt bine cu tine. Îmi dai aşa, o putere, încredere în mine, ai tu ceva deosebit… Mi-ar fi fost tare greu.
  • Şi ai gândit toate astea între cele două întrebări?
  • Păi, nu chiar între ele, şi după ele, când am văzut că eviţi să-mi răspunzi.
  • Hm! Am înţeles. Gândeşti repede.
  • Sunt deştept.
  • Deşi dormi.
  • Faci mişto de mine?
  • Păi, atunci cum spui că dorm?
  • Ei, nu lua şi tu în seamă! Budisme de-ale mele!
  • Ştii ceva, nu mă lua peste picior! Eşti sau nu budistă? Răspunde-mi clar!
  • Clar!
  • Clar… adică eşti?
  • Clar este faptul că orice aş fi, nu sunt potrivită pentru tine.
  • Ce tot vorbeşti? Pe tine te-a-mbătat luna asta?
  • M-a trezit.

Extras din cartea “Povestiri de pe Pământ” – Partea I – Dialogul de azi  (dialoguri spirituale)

povestiri de pe pamant3

Fragment din spectacolul lectură din noiembrie 2015, cu actorii Ioana Ancea şi Andrei Roşu, cărora le mulţumesc şi azi.

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s