amintiri – clip 4

Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită

mi-am zis cândva.

 

Acum tu mi-ai zâmbit.

Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret,

precum lumânările de Paşti, una de la alta.

Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer.

Am înviat.

Acum am timp să-ţi mulţumesc, să te iubesc încă un an,

până când iar veni-va joia mare.

 

N-ai vrea să topeşti tu crucea asta într-o mare?

Advertisements

Gresia tinereţii – amintiri – clip 3

                                                  Poezii revizitate

                                          din volumul ea (1999)

Gresia tinereţii

Pleoscăie lacrimile pe podea precum ploaia strecurată prin acoperişul spart.

Degeaba încerc să le şterg.

Se fac una cu piatra rozalie, carnea mea crudă zăcândă pe jos.

Nici nu mai sunt lacrimi, ci pietre ce-şi cântă căderea.

Podeaua e-aceeaşi.

Aceeaşi gresie a tinereţii călcate de-atâtea picioare-ncălţate.